Scoala Gimnaziala Nr. 1 Gura Humorului

BLOG

view:  full / summary

MARATONUL DE LECTURA

Posted by Fedorovici Petruta - profesor on April 19, 2011 at 11:59 PM Comments comments (0)

Invitaţie

 

„Cotoarele legate cu aur vor să spuie,

Ce ţin ascuns în scoarţe şi un gând ce se descuie.”

(Tudor Arghezi)

Marţi, 26 aprilie 2011, la Şcoala cu clasele I – VIII Nr. 1 se va da startul Maratonului de lectură, începând cu ora 9.00 până la dobândirea recordului, deja înregistrat, de 18 ore de lectură.

Vă aşteptăm să citiţi alături de noi!

Comitetul de organizare

Programul zilei

9.00 – 10.00

Start maraton! - Muzeul obiceiurilor populare din Bucovina

10.00 – până la doborârea recordului -activitatea se va desfăşura pe 12 centre de lectură în şcoală:

1. Cinemateca – imaginea cuvintelor

- ecranizarea unor cărţi celebre

2. Fantasy

Clasa a V-a A , a VIII-a D – coordonatori prof. Enea Laura,

prof. Munteanu Eugen, prof. Bârzu Irina

3. Aventură – călătorie printre rânduri

Clasa a V-a B, coordonator prof. Enea Laura, prof. Şincari Maria

4. Jules Verne – frenezia promoniţiei

Clasa a III-a B, înv. Raluca Teodorescu

5. Stele prinse în pânza copilăriei

Basme culese de P. Ispirescu

Clasa a IV-a A, înv. Lucaci Veorica, prof. Feckete Antoaneta

6. Nuvela – complexitatea umanităţii

Clasa a VII-a A, B, coordonator prof. Arnăutu Mariana şi Enea Laura

7. Eternul dans pe scena vieţii

Clasa a VIII-a B, coordonator prof. Dan Mihaela

8. Pe tărâmul inocenţei

Clasa a II-a step, coordonator instit. Cojocaru Crina

înv. Manolache Alexandra

Clasa a III-a A, coordonator prof. Sinocicu Senorica

9.Cartea sonoră – armonie de cuvinte şi culoare

Clasa I step instit. Spinosu Dorina, înv. Scheuleac Ioana

10. O carte, un suflet de copil - înfiinţarea bibliotecilor claselor I C, a II-a B şi a V-a

Coordonatori prof. Dumitrache Mihai, înv. Grozavu Livia şi prof. Căulea Elena

11. Copilăria oglindită în literatura universală

Clasa a IV-a step prof. Cardasim Paraschiva, înv. Brădăţan Felicia

12. Tradiţionalism, modernism, avangardă

Clasa a V-a C, a VI-a A, B, a VIII-a A, C

Coordonatori: prof. Căinari Camelia, prof. Durnac Loredana,

prof. Munteanu Liliana, prof. Căulea Elena,

prof. Fedorovici Petruţa.

ARTICOL MONITORUL

Posted by Fedorovici Mihai - profesor on March 10, 2011 at 12:09 AM Comments comments (0)

Articolul apărut în ziarul Monitorul de Suceava, din data de 8 martie 2011.

 

LEGENDA HUMORULUI

Posted by Fedorovici Mihai - profesor on March 6, 2011 at 1:43 AM Comments comments (0)

- Legenda localităţii Gura Humorului -

prezentată de prof. Senorica Sinocicu

Demult, demult, în depărtate vremuri, pe când încă nu erau toate cele rânduite cum se cuvine, în partea de răsărit a Obcinei Mari, pe valea unui pârâu tumultuos trăiau oameni ai locurilor. Din vechime a rămas în obiceiul oamenilor acestor locuri să trăiască în pace, să nu-şi schimbe locul unde s-au născut pentru nimic în lume, să-şi sporească turmele, să-şi crească pruncii în frică de Dumnezeu, gândindu-se întotdeauna cu smerenie la moşii şi strămoşii lor.

Vremea lui Dragoş-Vodă trecuse în cântece. Tătarii începuseră a trăi ca în casa lor, pe pământurile noastre, bătând drumurile cum le venea la socoteală. Aşa s-a întâmplat să ajungă până aici, la noi.

De la un timp, pe această vale se bătătorea un drum care ducea printre obcini din Nordul Europei spre târgurile cele vestite ale mării dinspre Bizanţ. Numai că drumul cădea deseori pe seama tătarilor, doritori de pradă şi de câştig întemeiat pe vărsare de sânge.

Pe plaiurile noastre, în acele vremuri, trăia un voinic cu trupul de pământ, sufletul din Duhul Sfânt, frumuseţea din soare, ochii din stele, mintea din cer, graiul de la îngeri, inima din mijlocul pădurii şi gândul din fulger.

Pe spinarea largă şi neîmpădurită a Obcinei Mari, la Toaca, sătenii clădiseră o clopotniţă, unde bărbaţii făceau de pază, cu rândul, ştiind ce semn trebuie să facă la vreme de primejdie. Acum venise, nu se ştie a câta oară, ziua când era la rând de pază voinicul Bogdan.

Era într-o duminică a anului 1241 şi tocmai se nimerise să cadă sorocul nunţii sale. Toţi au hotărât ca Bogdan să fie înlocuit cu altcineva.

- Doar n-a fi nimica, se sfătuiau ei. De atâta timp n-au mai venit duşmanii. N-or veni chiar azi, duminică!

Soarele încă nu coborâse din carul lui în acea seară frumoasă de primăvară. Sătenii se găseau pe la casele lor, gata să-şi apere liniştea. În sat, nunta s-a pornit cu mare alai. În mijlocul satului vătăjelul cel mare a bătut cu toiagul înflorat în pământ, zicând:

Cinstiţilor nuntaşi,

Cu toţii fi-veţi rugaţi

Un cuvânt de iertăciune

Acum să ascultaţi!

Că acestor fii le-a venit vremea

Să se despartă de mamă şi de tată

Şi să meargă la a lor casă….

N-au mai apucat tinerii să rostească iertăciunea. Clopotele începură să bată şi toaca să sune de pe deal, a primejdie. Mult după aceea nu s-a mai auzit nimic, iar lumea tăcea cu suflarea tăiată. Parcă nu bătea nici o adiere de vânt. Şi totuşi codrul începu încet, încet, a vui. Toţi s-au cutremurat de ceea ce bănuiseră:

- Tătarii! Vin tătarii, oameni buni! răcni Bogdan.

Plin de furie şi spaimă, Bogdan alergă la tatăl său:

- Tată, ia cu mata copiii, femeile şi bătrânii şi mergeţi degrabă către Rarău.

- Vin şi eu cu tine, Bogdane! o auzi de alături, pe tânara soţie.

-Nu! Du-te şi tu, Marie, cu ei!

Apoi adăugă hotărât:

- Voinicii să vină cu mine, fiecare cu ce poate! Vom apăra noi avutul satului, cât e!

Abia au apucat oamenii să plece în graba cea mai mare, luând mai nimica asupra lor. Nici n-au apucat vătăjeii nunţii să-şi schimbe ciomegele înflorate pe coase şi topoare, c-au şi năpustit tătarii în sat cu mare chiot, pe caii lor mărunţi şi păroşi, ţinând în mână făclii aprinse.

Ceata lui Bogdan s-a dat în lături, despărţindu-se în două ca să le cadă păgânilor în spate şi să îi mâie apoi către apele umflate, pe unde nu se mai putea trece. Tătarii au fost surprinşi din ambele părţi, fiind răsturnaţi de pe cai în apa învolburată, umflată de ploile mari ce se abătură în acea primăvară.Ţipau tătarii cât le ţineau gura:

-Homor...! Homor...! Homor...! Omor! Omor! Omor! Homor...!

Dar degeaba! N-aveau nici o scăpare! Lupta s-a încins ca într-o mânie cumplită. De prin ogrăzi au năvălit dulăii ciobăneşti, atraşi de larma mare.

I-a pisat Bogdan cu ai săi pe tătari, cum s-a cuvenit. Mulţi au murit înghiţiţi de apa repede şi spumegoasă, alţii s-au dat prinşi, puţini au scăpat, încercând să prindă caii înnebuniţi de spaimă.

De atunci le-a rămas acestor locuri numele de Homor.

Nu-i de mirare că de atunci (1241) şi până acum locul (gura) unde se varsă pârâul Humor (Homor) în Moldova, poartă numele de Gura Humorului!

(Tătarii au numit aceasta apă HOMOR, ceea ce în limba turanică vorbită de ei, înseamnă REPEDE. Evoluţia în timp a denumirii a dus la transformarea Homor-ului în Humor).

Oraşul Gura Humorului îşi trage numele de la aşezarea sa la gura de vărsare a pârâului Humor în râul Moldova. În ceea ce priveşte denumirea pârâului Humor, una dintre legendele locale vorbeşte despre trecerea tătarilor pe aceste meleaguri la o dată nedeterminată (posibil în anul 1241), când ploile abundente umflaseră apele pârâului făcând imposibilă trecerea acestora. Tătarii au numit aceasta apă HOMOR, ceea ce în limba turanică vorbită de ei, înseamnă REPEDE. Evoluţia în timp a denumirii a dus la transformarea Homor-ului în Humor. Dar chiar şi astăzi, unele persoane vârstnice pronunţa Homor în loc de Humor.

Bibliografie:

NICOLAE C. POPESCU GURA HUMORULUI- TREPTE DE ISTORIE -1490 - 1918 Editura Porto-Franco 1990

VERA ROMANIUC, GURA HUMORULUI

 

 

 

LEGENDA MARTISORULUI

Posted by Fedorovici Mihai - profesor on March 2, 2011 at 8:04 AM Comments comments (0)

 "Mărţişor prins în piept şi dăruit de când lumea,

Să-ţi ocrotească gândul drept şi rostul casei şi... iubirea."

     Din încleştarea luptei frigului cu razele soarelui, a întunericului cu lumina şi ultimele zvârcoliri din zilele babelor, învinge soarele, primăvara şi viaţa.

     Legenda mărţişorului spune că a fost odată ca niciodată, o vreme în care Soarele întruchipat într-un bărbat chipeş obişnuia să coboare pe pământ pentru a dansa hora în sate. Ştiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmărit şi într-una din aceste incursiuni pe pământ, l-a răpit şi l-a aruncat într-un beci, în castelul său. Păsările au încetat să cânte, copiii au abandonat toate jucăriile, întregul pământ era acoperit de tristeţe, dar nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe înfricoşătorul dragon.

    Într-una dintre zile, un tânăr curajos a decis să coboare în beci şi să salveze Soarele. Mulţi viteji l-au însoţit, dându-i tânărului energie din puterea lor pentru a reuşi să învingă puternicul dragon. Călătoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna şi iarna. La sfârşitul ultimului anotimp, tânărul a reuşit să găsească castelul unde era întemniţat Soarele. Lupta a durat trei zile până când dragonul a fost înfrânt. Fără puteri şi rănit, tânărul a eliberat Soarele, reuşind să facă fericiţi pe toţi cei care-şi puseseră speranţe în el.

      Natura a reînviat, oamenii au început să zâmbească, copiii se jucau din nou fericiţi, doar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvara venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce zăpada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau din pământul desţelenit. Când ultimul strop de sânge al tânărului s-a scurs pe zăpada imaculată, a murit fericit că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil.

     De atunci oamenii obişnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb şi altul roşu. La începutul lunii martie, oamenii oferă această amuletă numită mărţişor, persoanelor pe care le iubesc. Culoarea roşie reprezintă dragostea pentru tot ce este frumos şi rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea şi ghiocelul, prima floare care apare primăvara.

     Semnificaţia literară a mărţişorului este "micul martie". Este simbolul unui martie mai mic pe care să-l purtăm la piepturile noastre, lângă inimă, pentru ca iarna să fie uitată şi noul an să înceapă cu multă dragoste.

     Vă dorim o primăvară frumoasă în roşu şi alb, speranţă, iubire, veselie, credinţă în mai bine şi spor în toate.

Colectivul de cadre didactice al

Şcolii cu clasele I-VIII Nr.1 Gura Humorului

 


Rss_feed