Scoala Gimnaziala Nr. 1 Gura Humorului

Dati clic pe link-ul de mai jos pentru a viziona toate albumele scolii.

ISTORICUL ŞCOLII GIMNAZIALE NR.1

Este atestată în 1812 „şcoala cea dintâiu din Gura Homorului de băieţi” cu numele de „Trivialschule” (şcoală mixtă care funcţiona în curtea actualei Şcoli Nr. 1 din Gura Humorului)  fiind frecventată de 11 copii din care 8 germani şi 3 evrei. În 1824 din totalul de 55 de elevi avea 33 elevi germani, 20 polonezi, un român şi un ungur. Şcoala era construită din lemn, cu înfăţişarea caselor ţărăneşti fiind ridicată în imediata vecinătate a bisericii catolice. Circumscripţia şcolară cuprindea localităţile: M-rea Humorului, Capu Codrului, Capu Câmpului, Voroneţ, Bucşoaia, Frasin. Încă din 1812 începe să se suprime învăţământul în limba română din şcolile bucovinene, primind un caracter confesional catolic; în mod deosebit, cele din localităţi cu parohii romano – catolice, cum era cazul la Gura Humorului.

                După „Statistica privind starea şcolilor primare şi a institutorilor” şi după situaţia din 31 decembrie 1907 editată la Cernăuţi (în 1908), în pagina 41 se precizează că Şcoala Gimnazială Nr. 1 a luat fiinţă la 31 octombrie 1885 ca şcoală de fete, condusă de învăţătorul superior Adolf Sluzanschi, devenind şcoală cu limbă de predare română în 1905. Prima clădire a şcolii avea un număr de cinci clase, cărora li s-au adăugat patru săli de clasă în 1902, prin construcţia unui nou corp de clădire.

                În anul 1908 „şcoala de minoritate” (azi Şcoala Nr. 1) a mai crescut cu o clasă dându-se examen de admitere pentru gimnaziu în care aveau acces şi copii români.

                Până la sfârşitul secolului al XIX-lea numărul copiilor români care frecventau şcoala scade mereu datorită faptului că românii ştiau o limbă germană stricată, greutăţile erau din ce în ce mai mari, fiind puse piedici de către autorităţile austro - ungare care căutau să oprească accesul populaţiei româneşti la cultură.

Şcoala primară germană de băieţi de cinci clase s-a înfiinţat odată cu începutul anului şcolar 1921 – 1922, an în care s-au despărţit băieţii evrei de cei germani şi s-au ataşat şcolii primare româno-mixtă (azi Şcolii Gimnaziale Nr. 1), sub numele de „Secţiile evreieşti”.

                Anul şcolar 1927–1928 cunoaşte o puternică epidemie de paralizie infantilă, pentru care motiv, şcoala s-a deschis la 1 noiembrie 1927, iar în anul şcolar 1928 – 1929, începând cu 12 februarie până pe 17 februarie, cursurile au fost suspendate din cauza frigului extraordinar.

                Documentele vremii consemnează perioadele grele prin care trece şcoala începând cu 1934 când ia fiinţă cantina şcolară la care serveau masa 60 de copii săraci, situaţie care continuă până în anul 1946. Cantina şcolii funcţiona din subvenţii, donaţii, colecte, serbări.

                Sunt cunoscuţi anii grei ai neamului românesc din perioada celui de-al doilea război mondial, ani pe care i-a cunoscut şi şcoala noastră. În procesul verbal încheiat în ziua de 20 august 1940 se specifica că edificiul şcolar a fost ocupat de armată. În procesul verbal din 26 august 1941 se arată că aici a fost instalat un spital de companie.

                În lăcaşul actualei Şcoli Gimnaziale Nr. 1, funcţiona începând cu toamna anului 1946 Şcoala elementară de băieţi (gimnaziu unic), o formă de trecere spre şcoala generală de şapte ani.

În anii următori reformei învăţământului, şcoala elementară de 7 ani (Şcoala Nr. 1) a devenit una dintre cele mai mari unităţi şcolare din raionul Gura Humorului.